Nicosia mă surprinde în fiecare zi. Fiecare zi e diferită de
cea precedentă, de fiecare dată am parte de noi trăiri, de noi experiențe, care
nu încetează să mă uimească într-un mod din ce în ce mai plăcut.
Nimic nu e la fel aici. Pe de o parte ai parte de liniștea
și pacea campusului (spre deosebire de gălăgia și agitația cu care eram eu
obișnuită), iar pe de altă parte, culoarea, zgomotul și explozia de nou care
ți-o oferă zona centrală a orașului.
Zilele trecute am vizitat o mică părticică din ceea ce
înseamnă ‘’viața cipriotă’’. Am ezitat să fac asta până acum deoarece nu știam
exact unde trebuie să ajung și cum ar trebui să procedez. Din fericire însă am
avut parte de ajutor, iar incursiunea mea în cultura cipriotă a început, cum altfel
dacă nu cu o călătorie cu autobuzul. J
În drumul meu spre “Old Town of Nicosia” am admirat
peisajele autohtone, am făcut cunoștință cu modul de viață al ciprioților,
casele lor, care seamănă mai degrabă cu vile sau case de vacanță, nicidecum cu
cele pe care, eu una, eram obișnuită să le văd în România. Mici, cochete,
decorate cu mult bun gust, dar în special pline de verdeață și de culoare
datorită numeroaselor flori, aceste cutii decorative nu fac altceva decât să te
ducă cu gândul la mare, la soare și la multă voie bună.
Ajunși la destinație surprinderea mea a luat o cu totul altă
direcție, căci zona centrală părăsea acea liniște și pace pe care eu o
cunoșteam în favoarea zgomotului și a agitației specifice în principal zonelor
turistice. Aici clădirile vechi cu vopseaua scorojită prin care puteai să vezi
bucățile de cărămidă, se îmbinau atât de plăcut și de frumos cu noul oferit de
decorul fiecărei cafenele, al fiecărui restaurant.
Sentimentul de viață trăită din plin te pătrunde mai ales
datorită mulțimii de oameni pe care o vezi de o parte și de alta, tineri,
bătrâni, familii, cupluri sau pur și simplu
grupuri de prieteni care ocupă ’’terasele”(dacă le pot numi așa)
fiecărui local. Spun asta pentru că de fapt acele terase nu sunt altceva decât
scaune sau canapele multicolore, vechi sau într-un design modern așezate pur și
simplu pe stradă.
După primul pas pe care îl faci în această nouă lume o
multitudine de mirosuri îți inundă porii. Mâncăruri delicioase, cafele
savuroase, înghețate, răcoritoare sau poate parfumul lumânărelelor așezate pe
fiecare masă, îmbinate, te poartă într-o altă dimensiune, te fac să te simți
dintr-o dată parcă mai fericit, mai plin de viață, de speranță și e inevitabil
să nu zâmbești și să nu te gândești că viața e frumoasă.
Poate sună ca un clișeu, dar pentru mine acele restaurante
în aer liber au fost o adevărată încântare. Cât despre restul, o multitudine de
magazine pentru toate buzunarele, pentru toate gusturile, care nu au reușit să
mă facă să îmi doresc o sesune de shopping cât mai urgentă.
Totuși, ceea ce mi s-a părut cel mai interesant a fost
inventivitatea localnicilor. Deoarece aici temperaturile rar sunt sub 35º,
oamenilor le-ar fi absolut imposibil să stea să savureze o cafea afară pe o
asemenea căldură. Așa că au venit cu ideea de a agăța între case bucăți de
pânză triunghiulare care pe lângă faptul că te protejează de soare, oferă și locului
un decor inedit.
La întoarcere am avut parte de o nouă surpriză, un concert
ținut de doi tineri artiști locali, un fel de cântăreți stradali, care cântau
pentru pura lor plăcere și pentru a-i încânta pe cei din jur, fără să accepte
bani de la aceștia și pentru o clipă am simțit acel moment ca un fel de
mulțumire din partea orașului pentru că sunt aici, pentru că am luat deciziile
pe care le-am luat, dar totodată l-am simțit ca pe o asigurare că acele decizii
au fost bune, corecte.
Așa că, după ce am cunoscut cum se cuvine locul acesta
minunat, am de gând ca în zilele care urmează să îl revăd pentru o sesiune de
shopping și pentru a mă înfrupta din
delicatesele bucătăriei tradiționale, despre care promit că vă voi povesti și
vouă cât mai curând posibil.
Until then keep it
classy and be proud of who you are!
XOXO, Deea
No comments:
Post a Comment